Ziua Națională fără Tutun - 15 noiembrie 2018

Analiza de situaţie
Ziua Naţională fără Tutun este marcată, în fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor. Și în acest an, se vor derula activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, cu privire la riscurile consumului de tutun precum şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.

 

Date statistice (la nivel internațional, european și național)
La nivel mondial, consumul de tutun ucide anual aproximativ 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană și publicat cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun, în România consumul de tutun se menține încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta peste 15 ani, aproape de media europeană (26%). În rândul bărbaţilor, prevalenţa este de 38%, în rândul femeilor de 19%.

Raportul european arată ca procentul tinerilor care se apucă de fumat, respectiv cei din categoria de vârsta 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, cât era în 2014, la 29% în 2017 (4). Datele arată că se debutează precoce, ceea ce se întâmpla și la adolescenții români.
Adoptarea celei mai semnificative politici de sănătate publică din ultimii ani, legea care a interzis fumatul în spaţiile publice închise, a determinat saltul important al României de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul 7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului — Scala Europeană de control al tutunului. Efectele directe ale acestei politici au dus la scăderea numărului de internări asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia Europeană, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativă în România în 2017 faţă de 2014: în baruri a scăzut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%) iar în restaurante a scăzut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).

Conform celui mai recent studiu Global Adult Tobacco Survey realizat în România (GATS 2011), prevalenţa curentă a fumatului este 26,7% (4.85 milioane locuitori). Prevalenţa este mai mare în rândul bărbaţilor decât în rândul femeilor: 37,4% faţă de 16,7%. 24,3% fumează zilnic: 34,9% din bărbaţi şi 14,5% din femei, iar 2,4% sunt fumători ocazionali:2,5% din bărbaţi şi 2,2% dintre femei (2).
Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de ţigarete, consumate de 26,5% din populaţie (bărbaţi: 37,1%, femei: 16,7%), iar numărul mediu de ţigări fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru bărbaţi şi 14,1 pentru femei.
Evidenţe utile pentru intervenţii la nivel naţional, european şi internaţional
România are o situaţie relativ bună în ce privește sprijinul pentru renunțarea la fumat. Există o linie telefonică pentru apeluri naționale gratuite, astfel încât fumătorii să poată discuta cu consilieri instruiți despre renunțarea la fumat. O varietate de produse farmaceutice, inclusiv terapii de înlocuire a nicotinei (NRT), sunt disponibile pe bază de rețetă, compensate prin programul național de asigurări de sănătate.
Date privind politicile, strategiile, planurile de actiune și programele existente la nivel European și național
La nivel internaţional, au fost adoptate următoarele instrumente:
-Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS
-Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
-Principiul european de bună guvernare Sănătate în toate politicile
-Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale cărei prevederi au fost adoptate de către ţara noastră
-Planul global de acţiune împotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutun până în anul 2025 cu 30% faţă de anul 2010
Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) este primul tratat internaţional de nivel mondial privind sănătatea publică care reunește, în prezent, 177 de parteneri din toată lumea. Tratatul instituie obiective şi principii obligatorii din punct de vedere legal pe care ţările sau organizaţiile de integrare economică regională, ca de exemplu Comunitatea Europeană, care au ratificat şi astfel au fost de acord să pună în aplicare Tratatul, sunt obligate să le respecte. Convenţia îşi propune să protejeze generaţiile prezente şi viitoare de consecinţele devastatoare ale consumului de tutun şi ale expunerii la fumul de tutun asupra sănătăţii, vieţii sociale, mediului şi economiei. Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, Agenda 2030 a Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă documente ratificate şi asumate de ţara noastră.
La nivel naţional :
-Strategia Naţională de Sănătate 2014 - 2020
-Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate
-Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din Tutun
Planul Multianual Integrat de Promovare a Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate a fost elaborat pentru punerea in aplicare a direcţiilor strategice prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate 2014 – 2020 răspunzând nevoilor de sprijinire a populaţiei în vederea adoptării unor comportamente favorabile sănătăţii. Planul va fi implementat la nivelul comunităţilor prin programe de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate multianuale integrate, care îşi propun modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli inregistrate in România.
Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentru sănătate, sedentarismul, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale şi consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele violente şi comportamentele sexuale cu risc.
Cadrul legislativ
România a semnat CCCT la 24 iunie 2004 și a ratificat tratatul optsprezece luni mai târziu, la data de 27 ianuarie 2006.
Politicile de control al tutunului din România s-au consolidat de la aderarea la UE, conformându-se cu diferitele directive ale UE legate de tutun, iar evoluțiile recente sugerează că această tendință va continua în următorii ani.
Publicitatea produselor de tutun la radio și televiziune a fost interzisă începând cu anul 2002, în conformitate cu Legea audiovizualului (Legea nr. 504). În anul 2004, ca parte a Legii nr. 457 privind publicitatea și sponsorizarea produselor din tutun, limitele asupra comercializării tutunului s-au extins pentru a include interdicții precum: publicitatea scrisă locală în ziare și reviste (cu excepția publicațiilor destinate pentru cei implicați în industria tutunului); panouri publicitare, transport public, precum și alte forme de publicitate de exterior; şi publicitatea în locurile de divertisment. Această lege a restricționat, de asemenea, o varietate de activități de promovare de către companiile de tutun, inclusiv distribuirea produselor promoţionale personalizate, diverse activități de extindere a mărcilor, precum a și limitat activitățile de sponsorizare.
Avertismentele grafice de sănătate pe pachetele de țigări sunt obligatorii în România începând cu anul 2008, şi necesită ca 30% din partea din față a ambalajului și 40% din partea din spate a ambalajului să fie acoperite de avertismente. Şaisprezece avertismente de sănătate sunt necesare, prin rotaţie, inclusiv avertismente legate de o varietate de efecte asupra sănătății (deces, cancer pulmonar și alte boli respiratorii, disfuncții sexuale, accident vascular cerebral, riduri), dependență, consecințele expunerii sugarilor și copiilor la fumul pasiv și diverse mesaje de renunțare la fumat.
Prin Legea nr. 349/2002, privind prevenirea consumului de produse din tutun și combaterea efectelor acestuia, România a limitat fumatul în spațiile publice închise, cu restricții mai puternice în unele locuri, inclusiv cele de asistență medicală și unele instituții educaționale, precum și locuri care oferă servicii de protecție și asistență a copilului.
Un progres semnificativ in legislaţia naţională anti-fumat este Legea nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun prin care România devine parte a comunităţii celor 94 de ţări care au interzis complet fumatul în spaţiile publice închise.
Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 72 din 1 februarie 2016 şi a intrat în vigoare în 45 de zile de la publicare, adică în 17 martie 2016. Noua lege extinde legea nr. 349 în mai multe feluri, în timp ce închide multe dintre „portiţele” din vechea lege.
Spre deosebire de legea din 2002, noua lege nu interzice numai fumatul, dar previne posibilitatea legală de înființare a spațiilor destinate fumătorilor în restaurante, baruri, hoteluri și restul sectorului ospitalității, precum și în toate instituțiile publice (inclusiv administrative, culturale, de sănătate, instituții educaționale).
Legea nouă include, de asemenea, penalități semnificative pentru încălcări ale legii. În cazul persoanelor fizice, amenzile pentru încălcarea legii sunt între 100 și 500 de lei, la fel ca și în vechea lege. Însă, în cazul persoanelor juridice pot fi impuse sancțiuni mai stricte: pentru prima încălcare există o amendă de 5.000 lei; pentru a doua încălcare amenda crește la 10.000 lei, iar funcționarea unității poate fi suspendată până când situația de încălcare este remediată. În cazul în care, după două sancțiuni persoana juridică încalcă din nou legea, amenda este de 15.000 lei, iar unitatea comercială a persoanei juridice va fi închisă. În trecut, în cazul persoanelor juridice, minimele și maximele amenzilor au fost lăsate la latitudinea autorității de sancționare, iar amenzile de obicei au fost abrogate. În viitor, amenzile vor avea sume fixe, iar aplicarea unor sancțiuni complementare (cum ar fi suspendarea funcționării sau închiderea unității comerciale) va fi obligatorie în cazul unor încălcări repetate. Astfel, practicile recente când unii proprietari de unităţi comerciale au considerat că este mai rentabil să plătească amenzi decât să respecte legea nu va mai fi o opțiune viabilă.
Noua lege se extinde, de asemenea, asupra autorităților de aplicare a legii, parțial restabilind autoritatea Ministerului Sănătății și a Autorității pentru Protecția Consumatorului, dar, de asemenea, acordând poliției locale și naționale autoritatea exclusivă de sancționare pentru cele mai multe infracțiuni prevăzute de lege.
Punerea în aplicare a noii legi este facilitată de măsuri care prevăd că managerii instituțiilor și unităților în care se aplică reglementările trebuie să elaboreze regulamente interne privind interzicerea fumatului, calificând-o drept abatere disciplinară gravă. O astfel de reglementare este importantă din punct de vedere al dreptului muncii, deoarece Codul muncii permite, printre alte penalități, rezilierea unilaterală a contractului de muncă de către angajator pentru abateri disciplinare grave. Acest lucru oferă posibilitatea reglementării interne a comportamentului angajaților, în plus față de aplicarea de către autorități. Mai mult decât atât, managerii sunt obligați să afișeze un semn internațional „fumatul interzis” și textul aferent în locurile în care fumatul este interzis.
8. Bibliografie
[1]https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/SPECIAL/surveyKy/2146
[2]https://www.who.int/tobacco/surveillance/survey/gats/rou/en/
[3]https://www.ana.gov.ro/studii/ESPAD%202015.pdf
[4]https://www.romanianheart.ro/portfolio/coalitia-romania-respira/
[5]https://www.who.int/fctc/en/
[6]https://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/:
[7]. https://www.dspph.ro/plannational/Planul%20multianual%20integrat%20de%20promovare%20a%20sanatatii.pdf
Material grafic
Alege să fii sănătos!
Alege să fii sănătos! Alege să nu fumezi!
Pliant - Beneficiile renunțării la fumat
Material realizat de Biroul Promovarea Sănătăţii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bihor.